Munca Sub-Declarată în Securitatea Privată

Statul pierde bani, dar agenții de securitate pierd ani de muncă, drepturi și pensie

Punct de vedere SAIS – Sindicatul Angajaților din Industria de Securitate

În ultimele luni, presa economică a relatat mai multe cazuri grave în care firme din domeniul pazei și protecției au fost acuzate de ANAF sau identificate de autoritățile de control cu diferențe majore între orele efectiv lucrate, orele facturate către clienți și orele declarate fiscal. Într-un caz recent, ANAF a anunțat un prejudiciu de 14,9 milioane de lei la o societate de pază din București, rezultat din diferențe de peste 1,5 milioane de ore între activitatea facturată și cea declarată prin formularul D112. Într-un alt caz, presa a relatat despre aproximativ 350.000 de ore de muncă nedeclarate și despre un prejudiciu de peste 15 milioane de lei. Alte materiale au semnalat controale ITM în care sute de persoane au fost găsite fără forme legale sau cu contracte înregistrate după începerea activității.

Toate aceste nereguli au fost evidențiate în contextul în care ANAF  a identificat 62 de firme de pază cu risc fiscal ridicat. Cu alte cuvinte, un număr important de operatori din acest sector au un comportament fraudulos. Și asta într-un domeniu în care onestitatea și cinstea trebuie să fie valori supreme, într-un sector pentru care autoritatea de reglementare este chiar…POLIȚIA!!! SAIS consideră că aceste cazuri scot la iveală o problemă structurală a sectorului securității private: munca nedeclarată, munca sub-declarată și evidențierea incorectă a timpului de muncă au devenit o plagă care, în primul rând, afectează angajații și în mod direct!. De asemenea, afectează indirect nivelul salarial și condițiile de muncă ale agenților de securitate prin faptul că subminează concurența corectă, calitatea serviciilor și credibilitatea întregii industrii.

Munca sub-declarată prejudiciază statul, dar cine sunt adevăratele victime?

În mod firesc, comunicatele ANAF și articolele de presă pun accentul pe prejudiciul bugetar: contribuții sociale neplătite, impozit pe venit neachitat. Aceste aspecte sunt grave și trebuie sancționate.

Dar perspectiva fiscală nu este suficientă.

Din punctul de vedere al SAIS, victimele principale sunt agenții de securitate. Ei sunt cei care muncesc noaptea, în weekend, de sărbători legale, în frig, în căldură, în obiective izolate, în ture lungi și, de multe ori, în condiții dificile.

Dacă orele lor nu sunt evidențiate corect, ei nu pierd doar bani „pe hârtie”. Ei pierd venituri reale, sporuri, contribuții, protecție socială și drepturi viitoare.

Dacă un agent de securitate lucrează noaptea (adică între orele 22-06), are dreptul, potrivit Codului muncii, la reducerea programului sau la spor pentru munca de noapte (25%), în condițiile legii. Dacă lucrează peste durata normală a timpului de muncă (167 de ore pe lună), orele suplimentare trebuie compensate prin timp liber plătit sau, dacă acest lucru nu este posibil, printr-un spor care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

De exemplu, un agent de securitate care lucrează în realitate peste norma legală de 167-180 de ore și căruia i se trec în ștat mai puține ore decât a lucrat în realitate este prejudiciat imediat prin neplata integrală a sporului pentru munca suplimentară (75%). Și chiar dacă, să zicem, primește „în mână” mai mulți bani decât scrie în ștat, de fapt este păcălit, pentru că primește mai puțin decât ar încasa dacă i s-ar calcula orele corect și  i s-ar adăuga și sporurile legale.  Aceasta este forma concretă a exploatării: omul muncește, clientul plătește serviciul, firma încasează, dar agentul nu primește toate drepturile care i se cuvin.

Munca sub-declarată nu înseamnă doar bani „la plic”. În pază, ea poate însemna ore șterse din viața omului

Munca sub-declarată înseamnă acordarea unui salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată și în declarația lunară privind contribuțiile sociale și impozitul pe venit. În practică, în sectorul securității private, fenomenul poate îmbrăca mai multe forme: salarii parțial declarate, ore lucrate, dar neraportate, contracte cu timp parțial folosite abuziv, pontaje incomplete, ore suplimentare necompensate, sporuri de noapte neplătite sau sume acordate informal.

Pentru angajat, efectul este același: munca lui reală nu mai apare integral în documentele oficiale.

Această situație este cu atât mai gravă în pază, unde serviciile sunt adesea prestate în regim permanent, 24/7. Obiectivele trebuie acoperite zi și noapte. Turele de 12 ore sau chiar de 24 de ore, munca în weekend și munca de noapte nu sunt excepții, ci parte din realitatea zilnică a sectorului.

Tocmai de aceea, evidența timpului de muncă trebuie să fie riguroasă, verificabilă și să corespundă realității.

Dacă o firmă facturează clientului mii de ore de pază, dar declară către autorități un număr mult mai mic de ore, întrebarea esențială nu este doar „cât a pierdut statul?”, ci și „câți agenți de securitate au fost privați de drepturile lor?”.

Drepturile de pensie sunt afectate. Nu este o exagerare

Nedeclararea integrală a salariilor și a orelor lucrate afectează drepturile viitoare de pensie ale angajaților.

Trebuie însă făcută o precizare importantă: dacă salariatul este angajat cu contract de muncă, stagiul de cotizare este  redus proporțional cu numărul de ore nedeclarate. O problemă majoră apare și la baza de calcul a contribuției, precum și la venitul brut declarat.

Pensia publică se calculează în funcție de punctajele realizate, iar punctajul lunar depinde de venitul brut lunar care a constituit baza de calcul a contribuției la asigurările sociale.

Cu alte cuvinte, dacă un agent a muncit efectiv pentru un venit mai mare, dar în evidențele oficiale apare cu un venit mai mic, punctajul său de pensie poate fi mai redus. Pe termen scurt, pare că „primește ceva în mână”, dar va avea o pensie de mizerie.

În cazurile mai grave, când munca nu este declarată deloc sau perioade întregi nu sunt raportate corect, pot apărea probleme și în dovedirea vechimii, a stagiului sau a veniturilor reale. Sunt numeroase cazurile în care agenți de securitate, după ani de muncă, au descoperit că munca lor nu există integral în evidențele oficiale.

Aceasta este una dintre cele mai perfide forme de prejudiciu: nu se vede imediat, dar lovește exact atunci când omul are cea mai mare nevoie de protecție socială.

Nivel salarial minim, condiții de muncă proaste – rezultatul unui model toxic de concurență bazat pe exploatarea angajaților!

O firmă de securitate (și sunt foarte multe) care nu declară toate orele, nu plătește toate contribuțiile, nu achită toate sporurile și folosește plăți informale poate veni în licitații cu tarife artificial scăzute. Clientul vede un preț mai mic. Dar acel preț nu este eficiență economică. Este rezultatul transferării costului real asupra angajaților care acceptă salarii indecente, la limita supraviețuirii, și care acceptă să le fie încălcate drepturile legale.

Într-o piață dominată de achizițiile pe criteriul „cel mai mic preț”, acest comportament abuziv și fraudulent a devenit generalizat.

Societățile care își respectă angajații și mai încearcă să respecte legea sunt împinse în afara pieței.

Asigurarea securității la un nivel profesional adecvat nu poate fi construită pe salarii subdeclarate, ore ascunse și oameni care lucrează program prelungit obosiți, prost plătiți și lipsiți de protecție socială.

Ce trebuie să facă agenții de securitate pentru a nu mai fi exploatați, abuzați și păcăliți

SAIS recomandă tuturor agenților de securitate să nu trateze formalitățile de muncă drept simple hârtii. Contractul, pontajul, fluturașul de salariu și evidența contribuțiilor sunt instrumente de protecție.

În primul rând, fiecare angajat trebuie să ceară și să păstreze o copie a contractului individual de muncă și a actelor adiționale. Contractul trebuie să reflecte funcția reală, norma reală, salariul real și condițiile de muncă.

În al doilea rând, fiecare agent trebuie să își noteze separat turele lucrate: zile, ore de intrare și ieșire, ture de noapte, ore de weekend, sărbători legale și ore suplimentare. O evidență personală, chiar simplă, poate deveni importantă în cazul unui conflict de muncă.

În al treilea rând, fluturașul de salariu trebuie verificat lunar. Angajatul trebuie să se uite dacă apar sporurile de noapte, orele suplimentare, sporurile pentru sărbători legale, indemnizațiile și toate drepturile negociate sau prevăzute de lege. Dacă pe teren se lucrează 240 de ore, dar în documente apar mult mai puține, există o problemă.

În al patrulea rând, salariații trebuie să verifice datele declarate în REGES/Revisal și în sistemul CNPP. Platformele publice permit verificarea informațiilor relevante despre contracte, stagii și declarațiile depuse de angajator. Orice diferență trebuie semnalată rapid.

În al cincilea rând, angajații nu trebuie să accepte plata informală ca soluție. Banii primiți „în mână”, fără declarare, par avantajoși pe moment, dar pot însemna pierderi la pensie, probleme la credite, lipsă de protecție în caz de boală, imposibilitatea de a dovedi veniturile și vulnerabilitate totală în fața angajatorului.

În al șaselea rând, orice presiune de a semna pontaje false, state de plată nereale sau documente care nu corespund muncii efectiv prestate trebuie refuzată și documentată. Angajatul nu trebuie să devină complice la propria prejudiciere. În al șaptelea rând, acolo unde există abuzuri, salariații trebuie să se adreseze sindicatului, inspectoratului teritorial de muncă sau autorităților competente. Frica și izolarea sunt principalele instrumente prin care abuzul continuă.

De ce este nevoie de sindicate în securitatea privată

Un agent singur este vulnerabil. Un agent singur poate fi ignorat, presat sau înlocuit. Dar sute și mii de agenți organizați pot schimba regulile pieței.

SAIS face apel la agenții de securitate să se organizeze în sindicate, să își cunoască drepturile și să refuze normalizarea muncii subdeclarate. Sectorul are nevoie de reprezentare reală, nu doar de controale ocazionale. Are nevoie de mecanisme colective prin care angajații să poată negocia, să poată reclama abuzurile și să poată impune standarde minime decente.

Obiectivul SAIS este apărarea angajaților din securitatea privată în fața abuzurilor patronale, combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate și promovarea unui contract colectiv de muncă la nivel de sector. Un asemenea contract ar putea stabili reguli clare privind salarizarea, sporurile, evidența timpului de muncă, repausul, condițiile de muncă, formarea profesională și mecanismele de protecție împotriva abuzurilor.

Securitatea privată este un sector esențial. Agenții de securitate protejează obiective economice, instituții, infrastructuri, bunuri și persoane. Ei nu trebuie tratați ca forță de muncă ieftină, interschimbabilă și ușor de exploatat.

Munca prestată trebuie declarată integral. Orele lucrate trebuie plătite integral. Sporurile trebuie acordate integral. Contribuțiile trebuie virate integral. Drepturile de pensie trebuie protejate integral.

Aceasta nu este doar o revendicare sindicală. Este o condiție minimă de legalitate, demnitate și profesionalizare a sectorului securității private.


Surse

AGERPRES (2026) ‘ANAF Antifraudă a descoperit un prejudiciu de aproape 15 milioane lei la o firmă de pază’, 9 iunie 2026.

Casa Națională de Pensii Publice (2024) ‘Stagii de cotizare și asigurare voluntară’. CNPP.

Casa Națională de Pensii Publice (2026) ‘Calculul pensiei’. CNPP.

Codul muncii – Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Curs de Guvernare (2026) ‘12 mil. lei, prejudiciul provocat la buget de o singură firmă de pază prin munca la negru’, 6 mai 2026.

Digi Economic (2026) ‘Antifrauda a descoperit un prejudiciu de aproape 15 milioane de lei la o firmă de pază. Peste 1,5 milioane de ore de muncă, nedeclarate’, 9 iunie 2026.

G4Media (2022) ‘Amenzi de peste 200.000 lei, aplicate de ITM Bucureşti pentru muncă nedeclarată la firme de pază’, 16 iunie 2022.

Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare.

Profit.ro (2023) ‘ITM – O firmă de pază din București, prinsă cu peste 600 de angajați la negru sau cu contracte înregistrate după începerea activității’, 9 noiembrie 2023.

StartupCafe.ro (2026) ‘Control ANAF la o firmă de pază din București: Ar fi prejudiciat statul cu 3 milioane EUR, acuză Fiscul’, 9 iunie 2026.

Termene.ro (2026a) ‘ANAF Antifraudă a descoperit un prejudiciu de 14,9 milioane de lei la o firmă de pază din București. Peste 1,5 milioane de ore de muncă, nedeclarate fiscal’, 9 iunie 2026.

Termene.ro (2026b) ‘ANAF a descoperit o fraudă de peste 15 milioane de lei la o firmă de pază, cu 350.000 de ore de muncă nedeclarate’, 17 iunie 2026.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *