Șomeri fabricați: cum a finanțat statul (ANOFM) frauda și dumpingul social din industria de pază

O schemă de „ocupare” care nu a creat locuri de muncă, ci profituri pe bani publici.

Date publicate în ultimele luni de ANAF confirmate de pozițiile publice ale unor demnitari ai statului român descriu un mecanism organizat prin care subvențiile destinate categoriilor vulnerabile au fost transformate în sursă de profit pentru numeroase firme de pază și în același timp, într-un instrument de exploatare a salariaților.

Nu mai vorbim despre câteva dosare întocmite greșit, despre o portiță legislativă exploatată accidental sau despre abateri izolate! Această fraudă nu s-a desfășurat la marginea sistemului, ci chiar prin instituțiile statului.

ANOFM și structurile sale teritoriale au înregistrat „șomerii”, au verificat documentele, au aprobat convențiile și au efectuat plățile.

Practic, instituții și companii ale statului au atribuit contracte de pază la tarife care nu puteau acoperi costul legal al muncii decât dacă salariile erau finanțate din subvenții, drepturile angajaților erau încălcate sau ambele metode erau folosite simultan.

Consiliul Concurenței a ajuns exact în centrul acestei probleme. Autoritatea a efectuat inspecții inopinate la patru companii și investighează nu numai posibila împărțire a pieței, coordonarea politicilor de preț ci și modul de folosire a subvențiilor pentru personal în proceduri de achiziții publice desfășurate începând din 2020. Este verificată suspiciunea că firmele nu s-au limitat să exploateze individual aceeași portiță, ci ar fi coordonat participarea la licitații și folosirea banilor publici pentru manipularea rezultatelor.

Statul a plătit astfel de două ori: o dată prin subvenția acordată firmei și încă o dată prin contractul public câștigat cu ajutorul acelei subvenții.

Câștigătorii reali nu au fost șomerii și nici agenții de securitate, ci firmele care au creat un model de business din ocolirea legii!

Evident, toate aceste lucruri s-au petrecut cu știința și complicitatea funcționarilor din instituțiile și autoritățile care ar fi trebuit să prevină și să stopeze această uriașă fraudă la bugetul statului.

Marea minciună: subvenții pentru angajare într-un sector care nu găsește oameni.

Este de notorietate că în sectorul securitate privată (ca și în alte sectoare), de mai bine de 15 ani este o criză cronică de personal. Firmele recrutează permanent, posturile rămân neocupate, fluctuația este ridicată. De exemplu în București dar și în alte orașe mari, deficitul de agenți de securitate este acoperit cu personal adus de la mare distanțe, din zona rurală, firmele investind în capacități logistice pentru gestionarea acestei probleme.

Situația este generalizată la nivelul întregii Europe

Studiile partenerilor sociali europeni CoESS și UNI Europa confirmă că lipsa forței de muncă nu este un fenomen conjunctural, ci o criză sistemică a industriei: 92% dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în creștere pentru găsirea lucrătorilor, iar aproape jumătate nu puteau răspunde cererii pieței din cauza personalului insuficient.

În acest context de deficit de forță de muncă și nu de oferte de locuri de muncă, stimularea, subvenționarea creării de locuri de muncă este complet NEJUSTIFICATĂ!

Posturile existau deja, fiind impuse de contractele de pază aflate în derulare sau de contractele publice pe care firmele doreau să le câștige.

Angajatorii aveau nevoie de oameni pentru a presta serviciile și i-ar fi angajat oricum.

Prin urmare, subvențiile nu au creat în mod real noi locuri de muncă ci a ajuns să producă administrativ șomeri eligibili pentru a alimenta cu bani publici afaceri deja existente.

Practic o „afacere” extrem de profitabilă,  într-o industrie fără un bazin real de șomeri fiind în căutare disperată de personal, peste jumătate dintre angajările subvenționate la nivel național în 2025 au ajuns tocmai la firmele de pază. Din peste 13.200 de persoane pentru care s-a acordat sprijin, 6.816 au fost angajate în sectorul pazei.

„Fabricarea șomerilor”: omul scos dintr-o firmă și introdus în alta.

Mecanismul era simplu și tocmai de aceea putea fi repetat la scară mare.

Agentul de securitate i se înceta raportul de muncă la o societate, era înregistrat pentru scurt timp ca șomer neindemnizat, apoi era angajat de o altă firmă. Noua societate solicita subvenția de 2.250 de lei lunar și putea încasa 27.000 de lei într-un an pentru o persoană care, în realitate, nu fusese exclusă de pe piața muncii și pentru care exista deja cerere.

După consumarea avantajului financiar, lucrătorul putea fi mutat din nou. O nouă încetare a contractului, o nouă trecere prin evidențele agenției de ocupare, o altă firmă și o altă subvenție.

Aceste societăți aveau acționari, administratori, interese sau centre de decizie comune.  Deci nu mai era vorba despre mobilitatea normală a lucrătorilor, ci despre o „suveică” menită să „sifoneze” sistematic finanțarea publică.

Conform informațiilor publice în județul Gorj această morișcă de fabricat șomeri a ajuns la dimensiuni monstruoase. Din 1.121 de persoane pentru care statul plătea subvenții în sectorul pazei, 1.011 figurau ca șomeri neindemnizați de mai puțin de 30 de zile. Peste 90% dintre beneficiari deveniseră, aproape peste noapte, „șomeri” care trebuiau salvați de stat.

În realitate, asistăm la fabricarea eligibilității: statutul de șomer era folosit ca stație administrativă între două firme, nu ca expresie a unei dificultăți reale și de durată în găsirea unui loc de muncă.

Faptul că aceleași persoane apăreau succesiv la societăți diferite era verificabil prin CNP, istoricul contractelor și datele deținute de agențiile teritoriale. Faptul că fenomenul se concentra în pază și în câteva zone — București și împrejurimi, Gorj și Galați — era la fel de vizibil.

Nu era nevoie de instrumente sofisticate de investigație. Era suficient ca funcționarii ANOFM care administrau banii să privească propriile baze de date și să-și facă datoria.

N-au făcut-o! Oare de ce?!

Subvenția de 2.250 de lei, transformată în armă pentru licitațiile publice

Cum se arăta mai sus frauda cu subvenții nu a produs doar plăți necuvenite. Ea a modificat brutal concurența și a oferit unor firme posibilitatea de a câștiga licitații publice cu tarife situate sub costul legal al muncii.

Subvenția de 2.250 de lei elimină temporar aproximativ 13,5 lei din costul fiecărei ore. Firma privilegiată de accesul la subvenții poate justifica coborârea tarifului cu aproape jumătate din costul salarial direct și poate depune oferte pe care un operator corect, obligat să-și plătească integral angajații, nu le poate egala.

Aici se află legătura dintre șomerul fabricat și contractul public. Mai întâi se creează artificial eligibilitatea angajatului. Apoi salariul acestuia este plătit în bună parte din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Cu acest avantaj, firma depune o ofertă sub cost, elimină concurenții care respectă legea și câștigă un contract finanțat tot din bani publici. După epuizarea subvenției, lucrătorul este rotit, iar circuitul poate fi reluat.

Și mai grav este că folosind pretextul acestor subvenții, societăți de pază câștigau licitații publice la prețuri de ruinare care nu acopereau nici jumate din salariul minim. Sunt de notorietate cazuri în care liste cu aceiași angajați subvenționați erau prezentate în licitații care aveau loc în același timp, în localități diferite din țară aflate la mare distanță. Evident, „beneficiarii” nu se oboseau să verifice aceste liste. De ce oare?!

Aceasta nu este eficiență economică. Nu este concurență corectă.

Este dumping social finanțat de stat!

Profitul firmei este construit din subvenția publică și din drepturile comprimate ale angajatului, iar prețul aparent mic este achitat în final tot de contribuabili.

Angajații nu au fost beneficiarii schemei. Au fost materia ei primă.

În discursul oficial, subvențiile au fost prezentate drept ajutor pentru oameni vulnerabili. În mecanismul real, oamenii au fost reduși la valoarea subvenției pe care o aduceau firmei: 2.250 de lei pe lună, 27.000 de lei pe an.

Agentul de securitate nu primea subvenția. Firma o încasa. Agentul rămânea de cele mai multe ori la nivelul salariului minim, lucra noaptea, în weekend și de sărbători, suporta programe grele și era expus presiunii de a accepta transferul sau încetarea contractului atunci când interesul financiar al angajatorului o cerea.

Salariații au fost folosiți pentru a simula șomajul, pentru a justifica subvenția și pentru a face posibilă oferta la preț nejustificat de mic, nesustenabil economic.

Ei au suportat instabilitatea contractelor, fragmentarea vechimii, presiunile pentru demisie, riscul neplății orelor suplimentare și al sporurilor și degradarea condițiilor de muncă produsă de contractele subfinanțate.

Când tariful nu acoperă costul legal, diferența nu dispare. Ea este luată de undeva: din ore suplimentare neachitate, din sporuri neacordate, din concedii amânate și neplătite, din uniforme și echipamente ieftine, din instruire redusă la formalități. În cele din urmă, factura este plătită de agentul de securitate și de beneficiarul care primește un serviciu mai slab.

Cei care au proiectat circuitul, au mutat oamenii între firme, au solicitat banii, au aprobat subvențiile și au câștigat contracte cu statul la prețuri nesustenabile TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ!

Salariații trebuie protejați și despăgubiți pentru drepturile pierdute!

Prejudiciul este mult mai mare decât subvențiile recuperate.

În 2024 și 2025, prin program au fost plătite aproximativ 1,3 miliarde de lei către 25.385 de angajatori pentru peste 60.000 de persoane. Această sumă reprezintă dimensiunea programului, nu cuantumul final al fraudei, care trebuie stabilit printr-un audit complet. Dar cele 506 debite, în valoare totală de numai 3,8 milioane de lei, identificate în verificările ANOFM din 2026 nu pot fi prezentate drept măsura reală a prejudiciului. Ele sunt doar ceea ce instituția a admis și a reușit să identifice până acum.

Paguba directă cuprinde toate subvențiile obținute prin fabricarea eligibilității și rotația artificială a salariaților. La aceasta se adaugă prejudiciul produs bugetelor autorităților contractante, care au finanțat contracte adjudecate prin prețuri distorsionate.

Există apoi prejudiciul concurențial: firmele corecte au pierdut contracte, cifră de afaceri și capacitatea de a plăti salarii mai bune, fiind împinse afară din piață de operatori alimentați din fonduri publice și ale căror încălcări ale legii au fost tolerate. Nu este normal ca respectarea legii să devină un dezavantaj, iar frauda este recompensată cu noi contracte. Există și un prejudiciu moral major: banii destinați reintegrării persoanelor vulnerabile au fost luați de la cei care aveau cu adevărat nevoie de sprijin și direcționați către firme care i-au folosit pentru a captura piața contractelor publice.

Statul nu a fost spectator. Statul a finanțat, a aprobat și a cumpărat.

O schemă de asemenea amploare nu putea funcționa ani de zile numai prin inițiativa unor firme. Pentru fiecare subvenție au existat documente depuse, persoane înregistrate, convenții aprobate și plăți autorizate. Pentru fiecare contract public atribuit sub cost au existat comisii de evaluare, responsabili cu achizițiile și ordonatori de credite care au acceptat prețuri incompatibile cu obligațiile salariale.

Complicitatea statului este, înainte de toate, una instituțională, administrativă și financiară. Statul a creat portița, a refuzat ani la rând să o închidă, a procesat plățile, a ignorat concentrarea evidentă a banilor într-un sector cu deficit de personal și apoi a cumpărat servicii la prețurile de dumping produse de propria subvenție.

Este imposibil de acceptat explicația că nimeni nu a observat. CNP-urile se repetau. Firmele se repetau. Zonele geografice erau aceleași. De ani de zile!!!

Perioadele de șomaj mai mici de 30 de zile se repetau de peste o mie de ori numai în Gorj. Tarifele sub cost apăreau în licitații una după alta.

Dacă funcționarii responsabili nu au văzut, avem un eșec instituțional de proporții. Dacă au văzut și au aprobat în continuare, avem complicitate și corupție la scară mare.

Absența unor condamnări definitive nu poate șterge faptele, fluxurile financiare și datele oficiale. Dacă un mecanism atât de vizibil, întins pe ani, nu va conduce la identificarea celor care l-au organizat și protejat, societatea va avea toate motivele să suspecteze că mușamalizarea este continuarea fraudei prin alte mijloace.

Comunicatul ANOFM: apărarea fluxului de bani, nu apărarea integrității.

Reacția ANOFM din 31 iulie 2026 la posibilitatea blocării aplicării HG nr. 570/2026 este revelatoare. Instituția avertizează imediat că ar fi puse în pericol opt proiecte europene.

Comunicatul vorbește pe larg despre riscul opririi banilor, dar nu spune aproape nimic despre riscul continuării fraudei.

Nu explică de ce sistemul nu a detectat aceleași CNP-uri plimbate între firme. Nu explică de ce au fost subvenționate mii de angajări într-un sector care de fapt suferea deja de lipsă de personal.

Nu prezintă controale asupra legăturilor dintre firme, nu arată cum vor fi corelate subvențiile cu licitațiile publice și nu spune cine răspunde pentru plățile deja efectuate.

Acest comunicat este confirmarea suspiciunii de complicitate. ANOFM demonstrează că pentru această instituție este important ca schema să funcționeze în continuare și nu are niciun stres că pe „mâna” funcționarilor săi s-au fraudat sume uriașă din banii statului!Invocarea fondurilor europene nu poate deveni scut pentru menținerea unui sistem compromis. Dimpotrivă, riscul asupra banilor europeni impune suspendarea plăților către beneficiarii suspectați, auditarea retroactivă a convențiilor și introducerea unor filtre antifraudă înainte ca un singur leu suplimentar să fie transferat.

Cerințele SAIS: oprirea fraudei, recuperarea banilor și protejarea lucrătorilor.

SAIS solicită suspendarea imediată a plăților către firmele și grupurile de firme pentru care există indicii de rotație artificială a personalului, până la finalizarea verificărilor.

Programul trebuie auditat retroactiv, cel puțin pentru perioada analizată de Consiliul Concurenței, cu verificarea fiecărui CNP, a istoricului contractelor, a duratei șomajului, a beneficiarilor reali ai societăților și a contractelor publice câștigate.

Solicităm publicarea tuturor beneficiarilor, a sumelor primite, a numărului de persoane subvenționate și a agențiilor teritoriale care au aprobat plățile. Secretul administrativ nu poate acoperi folosirea banului public.

Solicităm anchetarea funcționarilor și conducerilor care au autorizat în mod repetat subvenții pentru aceleași persoane sau pentru grupuri de firme conectate, precum și verificarea averilor și a eventualelor legături dintre decidenții publici și beneficiarii schemei.

Solicităm controale comune ale ANOFM, Inspecției Muncii, ANAF și Consiliului Concurenței asupra statelor de plată, pontajelor, orelor suplimentare, sporurilor și tarifelor practicate în contractele obținute cu personal subvenționat.

Solicităm ca orice ofertă pentru servicii de pază care nu acoperă transparent salariul minim, contribuțiile, sporurile, concediile, înlocuitorii, echipamentele și coordonarea să fie tratată drept ofertă anormal de scăzută și respinsă. Subvenția temporară acordată pentru o persoană nu poate justifica prețul unui contract multianual și nu poate deveni sursa de profit a prestatorului.

Solicităm recuperarea integrală a prejudiciului, plata drepturilor salariale restante și excluderea de la contractele publice, în condițiile legii, a societăților pentru care se confirmă fraudarea subvențiilor, încălcarea legislației muncii sau manipularea licitațiilor.

Înainte de toate, solicităm protecția salariaților care denunță aceste practici. Niciun agent de securitate nu trebuie concediat, amenințat sau mutat pentru că refuză să participe la circuitul demisiilor și reangajărilor aranjate.

Subvențiile pentru ocupare trebuie să ajute oamenii să intre și să rămână în muncă. În industria de pază, ele au fost folosite pentru a transforma angajații în instrumente financiare, pentru a coborî artificial prețurile și pentru a transfera bani publici către firme abonate la contractele statului. Această schemă trebuie oprită, nu cosmetizată. Banii trebuie recuperați, licitațiile verificate, funcționarii trași la răspundere, iar lucrătorii despăgubiți și protejați. Orice altă soluție ar însemna că statul acceptă să rămână finanțatorul dumpingului social și garantul impunității celor care au profitat de el.


Surse

ANOFM (2026) Posibila blocare a aplicării Hotărârii Guvernului nr. 570/2026, privind acordarea subvențiilor și a primei de stabilitate, pune în pericol investiții europene de 234 milioane euro și afectează direct piața muncii din România, comunicat de presă, 31 iulie. Disponibil la: https://www.anofm.ro/wp-content/uploads/2026/07/Comunicat-de-presa-31.07.2026-Posibila-blocare-a-aplicarii-HG-nr-570_2026.pdf (Accesat: 12 august 2026).

CoESS and UNI Europa (2022) Tackling Labour and Skills Shortages in the European Private Security Services. Brussels: European Social Partners for Private Security. Disponibil la: https://www.securityskills.eu/wp-content/uploads/2023/02/CoESS-project-study.pdf (Accesat: 12 august 2026).

DeFapt.ro (2026) Guvernul României a subvenționat masiv angajările la firme de pază, arată Ilie Bolojan, 12 martie. Disponibil la: https://defapt.ro/politica/guvernul-subventionat-angajarile-la-firme-paza (Accesat: 12 august 2026).

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (2026) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează. Disponibil la: https://mmuncii.gov.ro/salariul-de-baza-minim-brut-pe-tara-garantat-in-plata-se-majoreaza/ (Accesat: 12 august 2026).

Păvălașc, M. (2026) Tun pe banii statului: cum au încasat firmele subvenții în lanț folosind aceiași șomeri. Schema prin care se scoteau milioane din fonduri publice, Fanatik, 20 aprilie. Disponibil la: https://www.fanatik.ro/tun-pe-banii-statului-cum-au-incasat-firmele-subventii-in-lant-folosind-aceiasi-someri-schema-prin-care-se-scoteau-milioane-din-fonduri-publice-21452708 (Accesat: 12 august 2026).

Petraș, I.L. (2026) Firmele foștilor SRI-iști obțin cele mai mari subvenții de la ANOFM, Săptămâna Online, 12 iunie. Disponibil la: https://saptamana.online/2026/06/12/firmele-fostilor-sri-isti-obtin-cele-mai-mari-subventii-de-la-anofm/ (Accesat: 12 august 2026).

Profit.ro (2026) Consiliul Concurenței a intrat peste firmele de pază. Verifică o posibilă înțelegere anticoncurențială, 6 mai. Disponibil la: https://www.profit.ro/perspective/consiliul-concurentei-a-intrat-peste-firmele-de-paza-verifica-o-posibila-intelegere-anticoncurentiala-22434569 (Accesat: 12 august 2026). Sud Vest (2026) Industria „pazei de stat”: Cum au fost pompate milioane de euro în firmele de securitate din Gorj prin „bucla celor 30 de zile”, 27 aprilie. Disponibil la: https://sudvest.ro/2026/04/industria-pazei-de-stat-cum-au-fost-pompate-milioane-de-euro-in-firmele-de-securitate-din-gorj-prin-bucla-celor-30-de-zile/ (Accesat: 12 august 2026).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *